Silvia Trăistaru, Unwritten Process

For English, please scroll down

————————————————

Bienala Internațională de Gravură Experimentală ediția a 7-a (IEEB7) cu tema Istorii Fabricate. Adevăr și ficțiune în istoria recentă, prezintă instalația artistei Silvia Trăistaru, Proces nescris.
Institutul de Istoria Artei “G. Oprescu” al Academiei Române (Calea Victoriei nr.196)
Vernisaj: 2 noiembrie orele 12.00

Perioada expoziţiei: 2 noiembrie 2016 – 20 februarie 2017
Instalația poate fi vazuta de Luni până Joi între orele 10.00-16.00
Vineri între orele 10.00 – 14.00

“Proiectul îşi propune să încalce principiile restaurării prin intervenţii asupra unor detalii fotografice ale unor lucrări de artă moderne şi contemporane. Au fost alese secvențe fotografice care fac parte din documentaţia de restaurare privind starea de conservare a obiectelor înaintea începerii procesului de restaurare. Fragmentele fac trimitere la lucrările artiștilor: Paul Ackerman, Ion Barbu, Victor Brauner, Horia Damian, Jacques Herold, Jules Perahim.

Principiile restaurării (conform normelor de restaurare) au în vedere: păstrarea în totalitate a părţilor originale din obiect; nicio intervenţie nu trebuie să înlăture, să diminueze, să falsifice părţi ale obiectului; folosirea unor materiale similare celor originale; folosirea unor materiale / substanţe reversibile; lizibilitatea intervenţiilor; restaurarea se opreşte unde începe ipoteza; actul de restaurare nu-şi propune să creeze un bun cultural mobil nou, ci urmăreşte să aducă bunul cultural mobil la o stare, la un aspect care să transmită cât mai complet funcţia originală a acestuia.

În proiect folosesc materiale distincte faţă de cele originale, cu proprietăţi fizico – mecanice diferite, astfel încălcând legea compatibilităţii materialelor. Voi folosi substanţe şi materiale ireversibile, care prin înlăturarea de pe suportul de hârtie (print) vor afecta starea obiectului – în acest caz al detaliului macro din lucrare. Voi repicta detaliul foto şi se va crea astfel o nouă lucrare, falsificând părţile originale din obiect şi dând o altă valoare estetică lucrării. Intervenţiile asupra obiectului nu se vor limita la zonele lacunare, ci vor circula liber pe toată suprafaţa lucrării, acest lucru putând fi observat prin examinare directă.

Opera rezultată din aceste intervenţii care încalcă principiile restaurării va fi un nou bun cultural.

Lucrarea urmărește să aducă în discuție regulile și limitele procesului de restaurare și efectele complexe ale acestui proces asupra relației dintre original și originalul restaurat, original și intervenție, adevăr și ficționalizare.” Silvia Trăistaru

 

Evenimentele IEEB7 se desfășoară în perioada 25 octombrie 2016 – 25 februarie 2017
Programul IEEB7 poate fi accesat la www.experimentalproject.ro

Organizator
Experimental Project

Sponsori IEEB7
ERSTE – Asset Management
Domeniile Sâmburești

Cu sprijinul: Barabara Baum, Viena
Parteneri: Institutul Goethe, Forumul Cultural Austriac, Institutul Balassi – Institutul Maghiar din București, Victoria Art Center, Muzeul National de Istorie Naturală Grigore Antipa , AlertStudio, Institutul de Istoria Artei “G. Oprescu” al Academiei Române, WASP/Working Art Space and Production, Asociația 4 Culture, Cărturești Carusel, Aiurart Spațiu de Artă Contemporană București, Atelier 030202

ENG

The 7th edition of the International Experimental Engraving Biennial (IEEB7) with the concept Fabricated Histories. Fact and Fiction in Recent History presents the art installation by Silvia Trăistaru, Unwritten Process.
Institute of Art History “G. Opescu” of the Romanian Academy (196 Calea Victoriei)
Opening: November 2nd at 12.00 h
Exhibition period: 2nd November 2016 – 20th February 2017
The installation can be seen from Monday till Thursday between 10.00-16.00 h
Friday between 10.00 – 14.00 h

“The project aims to break the principles of restoration through interventions on photographic details of modern and contemporary art works. I have chosen photographic sequences that belong to the restoration documentation on the conservation status of objects prior to the restoration process. The fragments refer to the work of artists: Paul Ackerman, Ion Barbu, Victor Brauner, Horia Damian, Jacques Herold, Jules Perahim.

Restoration principles (in accordance with restoration standard specifications) include: keeping entirely the original parts of the object; any intervention should not eliminate, diminish, falsify parts of the object; the use of similar materials to the originals; the use of materials / reversible substances; readability interventions; restoring ends where hypothesis begins; restoration act does not aim to create a new mobile cultural good, but aims to bring the mobile cultural object to a state that communicates to the fullest its original function.

In this project I use different materials from the originals, with different physical – mechanical properties, breaking the law of material compatibility. I will use irreversible substances and materials, that by removing from the paper body (print) will affect the state of the object – in this case the macro detail of the work. I will repaint the photo detail and I will create a new work by falsifying original parts of the object and giving a different aesthetic value of the work. The interventions on the object will not be limited to the deficient areas, but will circulate freely throughout the work area, and this can be observed by direct examination.

The work resulting from these interventions that break the principles of restoration will become a new cultural good.

The work aims to bring into discussion the rules and limits of the restoration process and the complex effects of this process on the relationship between original work and restored original work, original and intervention, truth and fictionalization.” Silvia Trăistaru

IEEB7 takes place between October 25th 2016 – February 25th 2017
IEEB7 program can be accessed on www.experimentalproject.ro

Organizer
Experimental Project
Sponsors
Proudly supported by ERSTE – Asset Management
Sâmburești
With the support of: Barbara Baum, Vienna
Partners: Goethe Institute, Austrian Cultural Forum, Balassi Institute – Hungarian Institute from Bucharest, Victoria Art Centre, National Museum of Natural History Grigore Antipa, Alert Studio, The Institute of Art History G. Opescu of the Romanian Academy, WASP-Working Art Space and Production, For Culture, Cărturești, Aiurart Contemporary Art Space in Bucharest, Atelier 030202

silvia-traistaru-unwritten-processsilvia-traistaru-unwritten-process-4silvia-traistaru-unwritten-process-3silvia-traistaru-unwritten-process-2silvia-traistaru-unwritten-process-1

 

Advertisements

Nouă întrebări pentru Silvia Trăistaru / ALCHEMIA no 6 / De Adrian Grauenfels

Nouă întrebări pentru Silvia Trăistaru

De Adrian Grauenfels

 

Va invit sa cititi fiecare articol din revista ALCHEMIA no. 6.

 De la pagina 116 pana la pagina 128 am raspuns unor intrebari despre restaurare si arta adresate de Adrian Grauenfels.

Puteti accesa revista online la urmatorul linc:

http://en.calameo.com/read/0010737877af6ccfbfd1a

Enjoy!

  1. Te rog o scurtă prezentare, ce studii ai făcut şi cum ai ajuns la restaurare?

Am fost atrasă de restaurare dintotdeauna. Am urmat cursurile liceului N. Tonitza la secţia de Conservare şi restaurare, ca apoi să continui următorii 5 ani la Universitatea Naţională de Arte, la secţia Conservarea şi Restaurarea Operei de Artă. Am ca background în restaurare pictura murală.

De-a lungul anilor, am lucrat pe monumente de patrimoniu în echipe interdisciplinare, coordonate de restauratori renumiţi din România. În ultimul an de facultate am hotărât să lucrez în atelier pe pictură de şevalet, întrucât condiţiile pe şantierele de restaurare sunt destul de grele. Cum nu exista o astfel de secţie la Universitate la momentul respectiv, lucrarea de licenţă a fost un studiu metodologic al cauzelor de degradare pe o icoană lipovenească şi abia după facultate m-am axat pe pictură de şevalet.

Sunt focusată pe pictură modernă şi contemporană, însă am restaurat şi lucrări de secol XVI-XIX, diferite şcoli, diferite tehnici. În paralel cu această profesie de restaurator, completându-se şi ajutându-se reciproc, sunt artist vizual şi am expus în România şi în afară ei, având nişte lucrări în colecţii din lume şi în ţară.

 

  1. Care sunt fazele muncii? Ce implică? Ce instrumente, ce tehnici se folosesc, ce materiale?

Procesul de restaurare implică mai multe etape: documentarea stării de conservare a tabloului; teste preliminare; analize fizico-chimice; propunerile de intervenţii; intervenţia propriu-zisă; monitorizare post restaurare.

Folosim scule pe care doctorii le folosesc: bisturie, spatule, pense etc. Materialele folosite sunt diferite de la caz la caz, dar întotdeauna materiale reversibile şi compatibile cu lucrarea originală. Este importantă identificarea materialelor din care lucrarea a fost făcută şi înţelegerea de către restaurator a proprietăţilor acestora. Documentaţia scrisă, fotografiată, desenată şi analize fizico-chimice. În rapoartele scrise se specifică tot ce ţine de istoria obiectului, starea de conservare.

Examinarea se face vizual, cu ochiul liber, atingând lucrarea, dar şi folosind instrumente ştiinţifice (radiografia cu raze X, spectrometria prin fluorescentă de raze X, spectroscopie etc) care determină cauze ale degradărilor şi ambele duc la o mai bună înţelegere a stării de conservare a lucrării. Documentarea stării de conservare şi tratamentele aplicate unui obiect, incluzând şi restaurările anterioare, în cazul în care acestea au existat, prin detalierea tratamentelor (ce soluţii s-au folosit, ce concentraţii etc.).

Documentaţia fotografică a lucrării pentru a pune în evidenţă starea de conservare a obiectului, inainte, în timpul şi după restaurare, însoţită de fişa de conservare. Monitorizarea condiţiilor de depozitare în care lucrarea stă, cu scopul de a păstra obiectul în condiţii stabile de umiditate şi temperatură.

  1. Am citit că uneori curăţarea preliminară se face cu salivă, e adevărat, este eficient?

Lucrez în restaurare de peste 15 ani şi nu am auzit de această “metodă” de curăţare. Este chiar amuzantă întrebarea, gândindu-mă la cantitatea necesară de salivă pentru a “curăta eficient” o pictură. Că să rămânem tot în registrul “hai să ne restaurăm lucrările singuri, acasă”, prin metode empirice, fără a apela la un profesionist care a studiat şi s-a confruntat cu multiple probleme de restaurare, menţionez, tot pentru a ne amuza, celebrele curăţări cu cartoful, cu ceapa şi cu detergent de vase.

  1. Aş dori să ştiu dacă restauratorul poate aprecia că un tablou aflat în lucru este de fapt un fals ?

Rolul restauratorului este de a examina opera de artă pentru a investiga tipurile de degradări şi a propune viitoarele intervenţii asupra acesteia fără să atingă integritatea operei de artă, ţinând cont de un cod de etică şi principii ale restaurării, nu de a expertiza lucrările în vederea autenticităţii acestora. Însă, anumite lucrări de artă ce intră în procesul de restaurare, datorită problematicilor complexe pe care le au, adună în jurul lor o echipa de profesionişti din diferite arii de expertiză: chimistul, fizicianul, biologul, istoricul de artă, curatorul şi nu în ultimul rând expertul care se ocupă de atribuire, autentificare şi evaluarea operei de artă. În cazul în care vreo lucrare are indicii că nu ar fi originală, evident, se va cere sfatul expertului.

  1. Cu ce pictori îţi place să lucrezi?

Avangarda îmi place în mod deosebit, dar şi arta contemporană la fel de mult. Studiez şi sunt interesată de învăţare continuă în ceea ce priveşte tehnicile. Uneori îi sfătuiesc pe colegii mei, artişti contemporani, pe aspecte legate de materialele cu care vor să lucreze pe proiectele lor, modul de aplicare, etc. Mă bucură enorm intenţia lor de a se informa, întrucât sunt şi artişti contemporani dezinteresaţi de acest aspect – de a lucra cu materiale de calitate, compatibile între ele, pentru ca lucrarea să dăinuie în timp şi să fie stabilă.

  1. Cum se procedează la un tablou făcut în tehnica mixtă … ulei şi acrilice ? Sunt diferenţe în tratare?

Este foarte importantă cunoaşterea istoriei lucrării şi înregistrarea stării de conservare a acesteia, prin documentaţie, incluzând precizări despre restaurări anterioare (dacă au fost). Fiecare lucrare este interesantă şi are problematicile ei. Chiar dacă unele lucrări seamănă între ele la tipurile de degradări şi tehica folosită este aceeaşi, pot răspunde diferit la tratamentele de conservare / restaurare. Este o mare provocare restaurarea lucrărilor care sunt realizate din materiale folosite în arta modernă şi contemporană decât cele clasice (ulei pe pânză), întrucât este o lipsa de informaţie referitor la modul în care acestea se comportă în tehnici mixte, dar şi care este evoluţia lor în timp, care este compoziţia lor chimică, cum sunt ţinute lucrările în depozite – indiferent dacă sunt în cadru muzeal sau colecţii private. Dacă este aplicat întâi stratul de acrilic şi peste acesta stratul de ulei, pot fi degradări de o anumită natură. Însă dacă este invers – acrilic peste ulei, avem de-a face cu o şi mai mare problema legată de compatibilitatea dintre tehnici. Dar chiar şi aşa, modul şi mediul în care lucrarea a fost depozitată face diferenţa de abordare şi degradări. O lucrare chiar dacă nu este realizată corect din punct de vedere tehnic, dacă stă într-un mediu stabil, cu temperatura şi umiditate relativă constanta, poate avea viaţă lungă. Este foarte bine ca fiecare colecţie să aibe un conservator/restaurator care să observe evoluţia lucrărilor periodic, pentru ca să identifice problemele acestora din stadiu incipient şi să acţioneze pentru a stopa evoluţia degradărilor. De asemenea, pot fi foarte utile pentru colecţie sfaturile privind dispunerea lucrărilor, dar mai ales cele legate de controlul umidităţii şi temperaturii relative care influenţează starea de sănătate a lucrărilor.

  1. Munca ta înlătură patina naturală sau o prezerveaza? Cum păstrezi “aerul ” vechi al unui tablou ?

Patina trebuie păstrată. Am văzut lucrări care au fost curăţate excesiv, înlăturând patina, şi am în minte nişte icoane care aveau foiţa de argint pe fundal şi care erau patinate astfel încât efectul final era de tentă aurie a foiţei.

Şi Schweitzer – Cumpăna aplica o patină organică pe anumite zone din lucrările lui, iar acestea trebuie totdeauana conservate.

 

Foto: 1. In timpul curatarii; 2. Detaliu, “restaurare” anterioara (zona lacunara); 3 si 4 Degradari, “restaurare” anterioara; 5. Fisura in suport si in stratul pictural; 6. Dupa restaurare

silvia-traistaru-perahim-cancer-11

  1. Există accidente în munca ta? Sunt reversibile? Cum te asiguri contra problemelor?

Există accidente de muncă. Este deja cunoscut faptul că restauratorii stau în mediu de lucru toxic multe ore pe zi şi că problema fungilor în colecţii afectează nu numai opera de artă dar şi sănătatea restauratorilor. Sunt prea multe cazuri în care restauratori pasionaţi, foarte buni profesionişti, au murit în jurul vârstei de 50 de ani din cauza expunerii prelungite la toxicitate. Este foarte important să prevezi tot ce s-ar putea întâmpla şi să iei toate măsurile să nu se întâmple (echipament adecvat, măşti şi mănuşi de protecţie, mediu de lucru aerisit etc.) !

Am văzut o lucrare care prezenta scurgeri de cafea şi evident, m-am întrebat cum au ajuns acolo (eu în mod deosebit nu aduc cafea lângă masa de lucru întrucât din neatenţie se pot întâmpla accidente). Mai sunt accidentele minore, reversibile: tăieturi cu bisturiul, lovituri. În prezent îmi lipseşte o unghie de la mâna dreapta pentru că mi-a scăpat o bucată de marmură şi instinctual am pus mâna pe lucrare, pentru a o proteja.

Şi lucrările pot suferi accidente. Ambalarea incorectă şi transportul inadecvat al obiectelor, în special la lucrările de mari dimensiuni, dar şi la cele care au geam, pentru că pot provoca tăieturi, ruperi, în cazul cel mai fericit pot fi bucăţi de geam pe toată suprafaţa picturii. Pentru a evita astfel de accidente, eu ca şi restaurator sunt dispusă să călătoresc oriunde în lume atunci când este cazul. Dau o mare atenţie etapelor de restaurare care sunt ireversibile, cum ar fi curăţarea care este una dintre cele mai solicitante operaţiuni din zona de conservare – restaurare.

Fiecare decizie de conservare – restaurare este luată în funcţie de lucrare şi de la caz la caz. Leziuni permanente pot apărea dacă o persoană neinstruită şi fără experienţă lucrează la curăţarea unui tablou. Curăţarea ca şi alte operaţiuni de restaurare necesită cunoştinţe vaste despre ştiinţa materialelor, tehnici, chimie şi fizică. Curăţarea necorespunzătoare poate duce la pierderea valorii tabloului, este un proces ireversibil.

 

 

  1. Descrie te rog, mai pe larg munca cea mai importantă făcută în decursul carierei tale

Am colaborat foarte frumos cu mai multe Muzee din Bucureşti dar şi cu firme care deţin colecţii de artă modernă şi contemporană şi amintesc o colaborare minunată cu OMV Petrom – Leo Burnett pentru restaurarea unor lucrări de artă contemporană din seria Cowparade ‘‘Vacă Înţeleaptă”, autor Cristian Buzneanu şi “European Cowstitution”, autor Cristi Puiu.

Dar cea mai constanta preocupare a mea că restaurator rămâne studiul / cercetarea lucrărilor artistului avangardist Jules Perahim.

Jules Perahim este dificil de restaurat datorită tehnicii sale şi ridică problematici pe care nu le-am întâlnit la alţi artişti. Anumite lucrări semnate Perahim sunt atât de delicate încât dacă o picătura de apă atinge suprafaţa, se pătează, acest lucru face procesul de conservare-restaurare şi mai interesant. Am realizat în timp documentaţii pe care încă nu le-am publicat, cu metodologia de restaurare, rapoarte de conservare şi detalii referitoare la tehnica pe care o folosea (oridinea în care erau aplicate straturile de culoare, dacă se ajuta de incizie pentru realizarea desenului sau lucra direct pe suportul de pânză sau panel, dacă folosea vernisuri, dacă se juca cu efectul mat – strălucitor şi în ce condiţii). Din păcate, nu există literatură care să pună în lumină documentaţii privind starea  de conservare a lucrarilor semnate Perahim.

Trebuie specificat că sunt câteva lucrări realizate de Perahim care, din cauza condiţiilor improprii de depozitare, au suferit degradări atât la nivelul stratului pictural cât şi la nivelul suportului. Unele au aparţinut unor colecţii importante din străinătate. În prezent sunt în stare stabilă de conservare-restaurare.

În procesul de documentare foarte importante sunt analizele fizico-chimice şi cele biologice, dar pentru că sunt costisitoare şi pentru că fac acest lucru din pasiune şi susţin din banii proprii, fără a avea vreun avantaj material, este imposibil să trimit probe de la fiecare lucrare pe care o cercetez pentru a fi analizate. Sper ca pe viitor să pot accesa nişte fonduri care să susţină şi partea financiară în tot demersul meu.

 

Iti multumesc, draga Adrian, pentru invitatia de a raspunde intrebarilor tale!

 

revista-1revista-2revista-3revista-4revista-5revista-6revista-7

Workshop-ul international Metode alternative de combatere a biodegradării, reducerea poluării interne din muzee

Workshop-ul internaţional Metode alternative de combatere a biodegradării, reducerea poluării interne din muzee s-a desfășurat în zilele de 4 și 5 februarie în Muzeul Național Brukenthal (Sala Multimedia, Casa Albastră).
Organizat de Parohia Evanghelică C.A, Sibiu și Muzeul Național Brukenthal în colaborare cu Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu și Muzeul de Istorie a Transilvaniei din Cluj, evenimentul beneficiază de prezența a trei specialişti recunoscuţi în domeniu: dr. Robert Waller (Canada), dr. Pascal Querner (Austria) și dr. Morten Ryhl Svendsen (Danemarca).
Mai multe detalii la http://www.brukenthalmuseum.ro/index2.php/ro/stire/305

119 participanți la Workshop-ul internaţional Metode alternative de combatere a biodegradării și reducerea poluării interne din muzee:
Dintre cei 119 participanți înscriși la workshop, 92 reprezintă 25 de muzee din România, 17 reprezintă unități de învățământ universitar și 8 reprezintă biblioteci și arhiepiscopii; lor li se adaugă 1 formator și un freelancer. Diversitatea participării subliniază încă o dată importanța educației în domeniile conservării și al educației pentru prezervarea optimă a patrimoniului cultural.

The International Workshop Alternative Methods in Combating the Biodegradation and Reducing Pollution in Museums is taking place in Brukenthal National Museum during 4th and 5th of February (Multimedia Hall, Casa Albastra/the Blue House).
Organized by the Evangelical Parish C.A. Sibiu and Brukenthal National Museum in cooperation with “Lucian Blaga” University of Sibiu and the National Museum of Transylvanian History in Cluj, the event enjoys the participation of three well-known researchers in the field of conservation in the museums: Dr. Robert Waller (Canada), Dr. Pascal Querner (Austria) and Dr. Morten Ryhl Svendsen (Denmark).
More details on http://www.brukenthalmuseum.ro/index2.php/en/stire/305

119 participants are attending the International Workshop Alternative Methods in Combating the Biodegradation and Reducing Pollution in Museums:
Of the 119 participants, 92 represent 25 museums from Romania, 17 represent universities and 8 come from libraries and archbishoprics; to them, 1 trainer and 1 freelancer are to be added. The diversity shown in the participation structure underlines again the importance of education in the fields of conservation and of education for optimum heritage preservation.

workshop sibiu 2016 afis

workshop sibiu 2016

Dr. Pascal Querner (Austria), Dr. Robert Waller (Canada) and Dr. Morten Ryhl Svendsen (Denmark)

DSC09699

Prof. Univ. Dr. Sabin Luca

DSC09709

Dr. Ciobanu Rodica

DSC09716

Dr. Guttmann Marta

DSC09722

Dr. Robert Waller (Canada)

DSC09726

Dr. Robert Waller (Canada)

DSC09820

Dr. Pascal Querner (Austria)

DSC09846

Dr. Pascal Querner (Austria)

DSC09924

Dr. Morten Ryhl Svendsen (Denmark)

DSC09937

Dr. Morten Ryhl Svendsen (Denmark)

DSC09925

Dr. Morten Ryhl Svendsen (Denmark)

DSC09919 Sorina Boeru si Silvia Traistaru (restauratori cursanti)

DSC09753DSC09781DSC09773DSC09758DSC00126

Fotografii realizate de Silvia Traistaru, exceptie  1, 2. All rights reserved

Cleaning an oil painting

DOES MY PAINTING NEED TO BE CLEANED?
Why Might My Painting Need to be Cleaned?

Taking care of your paintings is delicate and complex. As paintings age, the appearance of the image changes not only because of accumulated dirt, but also because aging itself can alter the materials that make up the image. Methods of removing dirt and other obscuring material requires great skill because any changes to the painting surface may bring about irreversible and damaging results, permanently affecting the aesthetic and monetary value of the work.

What Is Cleaning?

Discolored varnish can be removed during the cleaning of the painting surface. Cleaning is an irreversible treatment and one of the most demanding areas of painting conservation. Cleaning requires the skills of paintings conservators who have years of formal training and practical experience. Permanent damage may easily result from even the most cautious attempts to clean a painting by an untrained person. Cleaning and varnish removal are skills that require a thorough understanding of art, art history, chemistry, and materials science. It demands and understanding of the materials included in each layer of a painting’s structure. Improper cleaning can cause a painting to lose its aesthetic and monetary value.

How Complicated is the Cleaning of Paintings?

The technology and technique of cleaning are constantly being improved upon. Caution is advised when searching the literature for cleaning instructions. Textbooks, even up to the late nineteenth century, contain recipes for removing tough varnish layers which will also remove some of the paint layer.

The interaction of water and solvents with the many components of a painting must be understood and taken into account. Often, damage from improper cleaning may not be immediately apparent. For example, improper cleaning may weaken the adhesion of the ground layer to the support resulting in flaking paint, either immediately or at a later time. Excess water used in cleaning may change the dimension of the fabric layer due to swelling and shrinking of the fibers. This fiber movement can put unnecessary tension on the paint above, and cause it to flake off. Water might wash out some water-sensitive additives in acrylic paint and colorants. In addition, mild organic solvents can soften acrylic paints.

Preliminary tests carried out by a conservator can determine the solubilities of the varnish and original paint. Sometimes, grime or discolored patches on top of the varnish can be safely removed by water-based or weak organic solvents without removing the varnish. Permissible cleaning agents are determined by the character and solubility of surface accretions, however, the character and solubility of the paint layer that they rest against must always be concurrently considered.

Cleaning is seldom a simple matter. Ultra-violet light has been used to reveal the presence or absence of a continuous varnish layer, of overpainting or inpainting, or of surface accretions. Aged natural resins have a yellow green fluorescence which may be used to distinguish them from new coatings. However, ultraviolet light cannot penetrate a thick varnish to reveal existing features such as overpaint. Sometimes, it it difficult to tell the old overpaint from the original paint.

Is it Possible That My Painting cannot be Cleaned?

Repaint over previous damages may have been executed in a media far tougher than the original paint. When a less-soluble repaint lies directly on top of an original, more-readily-soluble layer, the only way to remove it is by mechanical means under magnification, and even then not without some minute losses. Do not attempt to remove even a minor blemish from a painting. Any disruption of the surface resulting from inexpert attempts to clean may cause an even more unsightly spot, which may result in permanent damage to the painting.

Some paintings simply cannot be cleaned. There are paintings that have an image layer so sensitive that no known agent can be effective in removing the films which obscures it without causing extensive damage. When there is any doubt as to the survival of a design layer, conservators will often choose to leave it dirty and discolored. It is always wiser to accept the underclass than the overclean. Technological developments may provide a more appropriate cleaning method in the future.

Article source and more information about conservation:
https://www.si.edu/mci/english/learn_more/taking_care/painting_clean.html

 

Portrait of a man with pink coat

Artist: Szemerey Matkovics B.

Tehnique: oil on board. Signed and dated lower right with black: Szemerey Matkovics B. 1944 Abony

Dimensions: (will be updated) support: …. frame: ….

Conservator: Silvia Traistaru

Images: Silvia Traistaru. All rights reserved

1.Before restoration, the painting with the original frame

silvia traistaru_portret barbat 1

2. Before cleaning, detail

silvia traistaru_portret barbat 4

3. Dirt all over the painting

silvia traistaru_portret barbat 3

4. Cleaning test

silvia traistaru_portret barbat 5

5. During cleaning

silvia traistaru_portret barbat 6

6. Detail of the (artist?) finger-mark

silvia traistaru_portret barbat 10

7. As the varnish and dirt were removed, the lively qualities of the paint handling in the painting began to emerge

silvia traistaru_portret barbat 7

8. Before cleaning

silvia traistaru_portret barbat 9.0

9. Cleaning nearly completed

silvia traistaru_portret barbat 910. Cleaning nearly completed

silvia traistaru_portret barbat 8

11. The frame during cleaning

silvia traistaru_portret barbat 11

 

Vacuta Cow Parade “European Cowstitution” din nou la restaurare!

Dupa un indelung proces de restaurare prin care a trecut in anul 2014, vacuta “European Cowstitution” pictata de Cristi Puiu a revenit la atelier. De fapt, m-am dus eu acasa la vacuta! Nazbatioasa cum este, a avut un accident si a cazut pe partea dreapta, ceea ce i-a provocat o deteriorare la nivelul suportului realizat din fibra de sticla, fiind afectat si stratul pictural. Cu multi ani in urma, Vacuta “European Cowstitution” a fost licitata de Petrom, iar banii au fost folositi in scop umanitar.

silvia traistaru restaurare vacuta_1 silvia traistaru restaurare vacuta_2 silvia traistaru restaurare vacuta_3

Mi-am pus manusile de protectie, masca anti praf si am desprafuit vacuta. La chituire m-au ajutat spatulele medicale si chitul din fibra de sticla, insa meticulozitatea imi apartine! Trebuia sa pun chit numai in zona degradata, fara a atinge stratul de pictura. Integrarea cromatica a fost realizata ton in ton, iar vernisarea am facut-o cu un vernis identic cu cel aplicat anul trecut. Rezultaul dupa procesul de restaurare este acesta:

silvia traistaru_vacuta_dupa restaurare

Restoration process of Perahim´s paintings

silvia traistaru_restoring perahim_1

Jules Perahim “SUBJECTIVITE GEOMETRISANTE” (1970)Technique: Oil on board Size: 60 x 73 cm. Signed and dated lower right Perahim’70

silvia traistaru_restoring perahim_2

(left): Jules Perahim “A BOUT DE SOUFLE” (1970), Technique: oil on board, Size: 60×73 cm. Signed lower right, Perahim ’70

silvia traistaru_restoring perahim_3

Jules Perahim  “AGGRESSIVE DEFENCE” (La Defense Aggressive), Technique: oil on canvas, Size: 25 1/2″ x 32″. Signed lower right Perahim

silvia traistaru_restoring perahim_4

Jules Perahim “LA MACHINE A DECRIRE” (1970), Technique: oil on canvas, Size: 54×65 cm. Signed lower right, Perahim ’70

silvia traistaru_restoring perahim_5

Jules Perahim “METAMORPHOSE” (1971), Technique: oil on canvas, Size: 61 x 100 cm. Signed lower right, Perahim ’71

silvia traistaru jules perahim.JPG

Jules Perahim “THE SECRET ATTRIBUTES OF THE DIPLOMACY” (1979)Technique: Oil on board Size: 61 x 50 cm. Signed and dated lower right Perahim’79

http://www.artmark.ro/jules-perahim-the-secret-attributes-of-the-diplomacy.html

silvia traistaru jules perahim  les melodies de la gonflomanie.JPG

Jules Perahim “LES MELODIES DE LA GONFLOMANIE” (1979)Technique: Oil on board Size: 29.5 x 49 cm. Signed and dated lower right Perahim’79

silvia traistaru jules perahim LA VERITABLE NATURE DES FOSSILES.JPG

Jules Perahim “LA VERITABLE NATURE DES FOSILLES” (1972)Technique: Oil on canvas Size: 73 x 92 cm. Signed and dated lower right Perahim’72